Diabetul insipid (deficitul hormonului antidiuretic)
Diabetul insipid este afectiunea determinata de deficitul de hormon antidiuretic (ADH) sau de lipsa de raspuns a tubilor renali la actiunea acestuia, caracterizandu-se prin incapacitatea rinichiului de a concentra urina.
Din punct de vedere etiopatogenetic, afectiunea se clasifica in doua categorii:
Cauzele implicate in producerediabetului insipid central sunt reprezentate de:
Diagnosticul de diabet insipid se stabileste pe baza urmatoarelor explorari:
Tratamentul diabetului insipid consta in administrarea de preparate de ADH de sinteza (desmopresina) in forma centrala a bolii si de diuretice de tipul hidroclorotiazidei in forma nefrogena.
sursa foto: http://www.medicationathome.com/wp-content/uploads/2013/09/Central-Diabetes-Insipidus.jpg
https://www.researchgate.net/publication/291013863_Diabetes_mellitus_diabetes_insipidus_optic_atrophy_and_deafness_A_case_of_Wolfram_DIDMOAD_syndrome/figures?lo=1&utm_source=google&utm_medium=organic
Din punct de vedere etiopatogenetic, afectiunea se clasifica in doua categorii:
- diabetul insipid central;
- diabetul insipid periferic sau nefrogen.
Cauzele implicate in producerediabetului insipid central sunt reprezentate de:
- tumorile hipotalamusului sau ale hipofizei;
- traumatismele cranio-cerebrale;
- interventii chirurgicale la nivelul zonei hipotalamo-hipofizare;
- radioterapia cerebrala;
- infectiile (meningite, encefalite);
- sindromul Sheehan;
- boli infiltrative (tuberculoza, sarcoidoza, histiocitoxa X, boli hematologice etc);
- cauze autoimune;
- cauze genetice: diabet insipid familial, sindrom DIDMOAD (sindrom Wolfram)
- diabetul insipid idiopatic.
- tubulopatiile primare (defecte ale receptorilor renali pentru ADH, defecte ale aquaporinei 2);
- tubulopatiile secundare (nefropatii postmedicamentoase, nefropatia hipokaliemica, nefropatia hipercalcemica, obstructii renale).
- polidipsia (consum exagerat de lichide);
- poliuria (emisia unei cantitati mari de urina diluata);
- scaderea apetitului cu scadere in greutate;
- dureri epigastrice;
- tulburari neuropsihice reprezentate de cefalee, tulburari de somn secundare poliuriei, nervozitate;
- sindrom de deshidratare acuta ce apare in momentul in care pacientul nu se hidrateaza corespunzator sau asociaza o disfunctie a mecanismului setei.
Diagnosticul de diabet insipid se stabileste pe baza urmatoarelor explorari:
- examenul de urina care deceleaza un volum urinar crescut de peste 2,5 litri pe zi, cu densitatea urinara si osmolaritate urinara scazuta;
- proba restrictiei hidrice (testul la sete) pune in evidenta imposibilitatea de concentrare a urinii in conditiile restrictionarii aportului lichidian;
- testul la ADH faciliteaza diagnosticarea formei complete a diabetului insipid;
- testul de incarcare cu sare (NaCl) face posibila diagnosticarea formei partiale de diabet insipid;
- dozarea ADH-ului plasmatic evidentiaza un nivel scazut sau absent al hormonului in forma centrala a bolii si un nivel crescut in forma periferica;
- explorarile morfo-functionale renale stabilesc etiologia diabetului insipid nefrogen; RMN-ul hipotalamo-hipofizar deceleaza absenta semnalului luminos al neurohipofizei si eventualele mase tumorale localizate in zona hipotalamo-hipofizara.
![]() |
| Aspect RMN hipofizar - absenta semnalului luminos al neurohipofizei |
Tratamentul diabetului insipid consta in administrarea de preparate de ADH de sinteza (desmopresina) in forma centrala a bolii si de diuretice de tipul hidroclorotiazidei in forma nefrogena.
sursa foto: http://www.medicationathome.com/wp-content/uploads/2013/09/Central-Diabetes-Insipidus.jpg
https://www.researchgate.net/publication/291013863_Diabetes_mellitus_diabetes_insipidus_optic_atrophy_and_deafness_A_case_of_Wolfram_DIDMOAD_syndrome/figures?lo=1&utm_source=google&utm_medium=organic


Comentarii
Trimiteți un comentariu