Neurofibromatoza tip 1 (NF1), cunoscută și sub denumirea de boala von Recklinghausen, este o afecțiune genetică multisistemică, cu transmitere autozomal dominantă. Manifestările sale pot interesa pielea, sistemul nervos, ochii și sistemul osos, iar severitatea diferă considerabil de la o persoană la alta, inclusiv în cadrul aceleiași familii.
Printre semnele caracteristice se numără petele café-au-lait, neurofibroamele, efelidele axilare sau inghinale și nodulii Lisch. Unele manifestări sunt prezente din copilărie, în timp ce altele devin evidente în adolescență sau la vârsta adultă.
Cauzele neurofibromatozei tip 1 și transmiterea genetică
Neurofibromatoza tip 1 este determinată de variante patogene ale genei NF1, localizată pe brațul lung al cromozomului 17, în regiunea 17q11.2. Această genă codifică neurofibromina, o proteină cu rol în reglarea proliferării celulare și în supresia tumorală.
Afecțiunea poate fi moștenită de la unul dintre părinți sau poate apărea printr-o variantă genetică nouă, fără antecedente familiale. O persoană cu NF1 are, la fiecare sarcină, o probabilitate de 50% de a transmite varianta patogenă copilului. Severitatea manifestărilor nu poate fi anticipată doar pe baza formei de boală a părintelui.
Cum se manifestă neurofibromatoza tip 1?
Petele café-au-lait și efelidele
Petele café-au-lait sunt macule pigmentare de culoare brun-deschis, care apar frecvent în primii ani de viață. Numărul și dimensiunile lor pot crește în copilărie.
Prezența unei pete pigmentare izolate nu stabilește diagnosticul de neurofibromatoză. Evaluarea medicală devine relevantă atunci când există multiple pete café-au-lait, mai ales în asociere cu alte semne caracteristice.
Alte semne specifice neurofibromatozei sunt pistruii (efelidele) cu distributie axilara sau inghinala.
Neurofibroamele cutanate, subcutanate și plexiforme
Neurofibroamele sunt tumori benigne ale tecilor nervilor periferici. În funcție de localizare și aspect, acestea pot fi:
- Cutanate: noduli moi, sesili sau pediculați, de obicei nedureroși.
- Subcutanate: formațiuni situate sub piele, uneori dureroase sau sensibile la palpare.
- Plexiforme: tumori care se dezvoltă de-a lungul nervilor și al ramificațiilor acestora, putând afecta țesuturile și structurile învecinate.
Neurofibroamele cutanate apar mai frecvent după debutul pubertății și tind să se înmulțească odată cu înaintarea în vârstă. În timpul sarcinii, unele paciente pot observa apariția unor leziuni noi sau modificarea celor existente.
Neurofibroamele plexiforme pot fi prezente încă din copilărie și pot determina durere, deformări locale sau tulburări funcționale, în funcție de dimensiuni și localizare.
Nodulii Lisch și alte manifestări oculare
Nodulii Lisch sunt hamartoame melanocitare ale irisului, identificate în special prin examinarea la lampa cu fantă. Frecvența lor crește odată cu vârsta și, în general, nu afectează vederea.
Alte manifestări oculare includ anomaliile ale coroidei, gliomul căilor optice și, mai rar, glaucomul sau afectarea orbito-palpebrală prin neurofibroame plexiforme.
Neurofibromul plexiform al pleoapei superioare poate produce ptoză palpebrală și asimetrie locală. Afectarea orbitei poate determina exoftalmie și tulburări de vedere, necesitând evaluare oftalmologică specializată.
Manifestări neurologice și osoase
La nivelul sistemului nervos central pot apărea glioame ale căilor optice și alte glioame. Manifestările neurologice asociate pot include cefalee, epilepsie și dificultăți de învățare sau de atenție. Dizabilitatea intelectuală poate fi prezentă la unii pacienți, dar nu reprezintă o caracteristică obligatorie a bolii.
Manifestările scheletale pot include:
- scolioză sau cifoscolioză;
- displazia aripii osului sfenoid;
- încurbarea anterolaterală a tibiei;
- pseudartroza oaselor lungi.
Alte manifestări posibile sunt macrocefalia, statura mică, hidrocefalia și tulburările de dezvoltare pubertară (pubertate precoce sau întârziată).
Complicații și risc tumoral
Deși neurofibroamele sunt tumori benigne, NF1 se asociază cu un risc crescut pentru anumite neoplazii. O complicație importantă este tumora malignă a tecii nervilor periferici (MPNST), care poate apărea în contextul unui neurofibrom plexiform.
Alte asocieri includ tumorile stromale gastrointestinale și un risc crescut de cancer mamar la femei, în special la vârste mai tinere. La copii poate apărea, rar, leucemia mielomonocitară juvenilă.
Feocromocitomul poate face parte din spectrul manifestărilor NF1. Asocierea sa cu neurofibromatoza tip 1 nu stabilește, prin ea însăși, diagnosticul de neoplazie endocrină multiplă tip 2B (MEN2B), care este un sindrom genetic distinct.
Diagnosticul neurofibromatozei tip 1
Diagnosticul se bazează pe evaluarea clinică, istoricul familial și, atunci când este indicat, testarea genetică.
Conform criteriilor internaționale revizuite în 2021, la o persoană fără un părinte diagnosticat cu NF1 sunt necesare cel puțin două dintre următoarele criterii:
- Cel puțin șase pete café-au-lait, cu diametrul maxim mai mare de 5 mm înainte de pubertate sau mai mare de 15 mm după pubertate;
- Efelide axilare și/sau inghinale;
- Cel puțin două neurofibroame de orice tip sau un neurofibrom plexiform;
- Gliom al căilor optice;
- Cel puțin doi noduli Lisch, identificați la lampa cu fantă, sau cel puțin două anomalii ale coroidei, evidențiate prin investigații oftalmologice specifice;
- O leziune osoasă caracteristică, precum displazia sfenoidului, încurbarea anterolaterală a tibiei sau pseudartroza unui os lung;
- O variantă patogenă heterozigotă a genei NF1, cu o fracție alelică de aproximativ 50% într-un țesut aparent normal.
La copilul unui părinte care îndeplinește criteriile de diagnostic pentru NF1, prezența a cel puțin unuia dintre criteriile enumerate poate fi suficientă pentru diagnostic. Scolioza, deși poate fi asociată bolii, nu constituie singură criteriul osos diagnostic.
Dacă sunt prezente numai pete café-au-lait și efelide, trebuie luate în considerare și alte afecțiuni, în special sindromul Legius. Cel puțin una dintre cele două manifestări pigmentare trebuie să aibă distribuție bilaterală. Displazia sfenoidului nu se consideră criteriu separat atunci când este asociată cu un neurofibrom plexiform orbital de aceeași parte.
Diagnosticul diferențial
Diagnosticul diferențial se stabilește în funcție de manifestările predominante și poate include:
- sindromul Legius;
- sindromul McCune–Albright;
- scleroza tuberoasă;
- schwannomatoza asociată NF2, denumită anterior neurofibromatoză tip 2.
Examinarea clinică și investigațiile genetice ajută la diferențierea acestor afecțiuni.
Tratamentul neurofibromatozei tip 1
Tratamentul este individualizat și urmărește controlul simptomelor, depistarea complicațiilor și păstrarea funcțiilor organelor afectate. Îngrijirea poate implica dermatologie, endocrinologie, genetică medicală, neurologie, oftalmologie, ortopedie și oncologie.
În funcție de manifestări, conduita terapeutică poate cuprinde:
- Tratament chirurgical pentru neurofibroamele care produc durere, afectare funcțională sau disconfort estetic, după evaluarea beneficiilor și riscurilor.
- Tratament ortopedic pentru scolioză, pseudartroză și alte anomalii scheletale.
- Tratament simptomatic pentru durere, cefalee sau convulsii.
- Intervenții educaționale și sprijin psihologic, atunci când există dificultăți de învățare sau adaptare.
Pentru anumite neurofibroame plexiforme simptomatice, inoperabile, există terapii țintite cu inhibitori MEK, precum selumetinibul. Indicația și monitorizarea tratamentului sunt stabilite de echipa specializată, conform criteriilor de eligibilitate și autorizațiilor aplicabile.
Monitorizare și semne care necesită evaluare medicală
Monitorizarea periodică este importantă deoarece manifestările neurofibromatozei tip 1 se pot modifica în timp. Evaluarea urmărește, între altele, leziunile cutanate și tumorale, vederea, tensiunea arterială, dezvoltarea copilului și modificările scheletale.
Creșterea rapidă a unei formațiuni, apariția unei dureri persistente sau nocturne, întărirea unei tumori ori instalarea unui deficit neurologic necesită evaluare medicală promptă. Modificările de vedere trebuie, de asemenea, investigate. Planul de supraveghere se adaptează vârstei și manifestărilor fiecărui pacient.
Referinte: Legius E, Messiaen L, Wolkenstein P, et al. Revised diagnostic criteria for neurofibromatosis type 1 and Legius syndrome: an international consensus recommendation. Genet Med. 2021;23(8):1506-1513. doi:10.1038/s41436-021-01170-5

0 Comentarii